OK
X
cauzalism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. causalisme)
1.
concepție
filozofică
fundată
pe
cauzalitate.
cauzalist, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. causaliste)
1.
I.
referitor
la
cauzalism,
doctrină
conform
căreia
știința
caută
cauze
și
nu
doar
antecedente.
2.
se
spune
despre
o
persoană
care
susține
cauzalismul.
3.
II.
adept
al
cauzalismului,
persoană
pentru
care
cea
mai
importantă
relație
în
analiza
fenomenelor
este
cea
de
cauză
și
efect.