Rezultate principale (Adolescenţă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adolescence, lat. adolescentia)
1. perioadă în viaţa omului între 13 (15) şi 18 (19) ani, în care se intensifică procesele de creştere.
Rezultate secundare (Adolescenţă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (post1- + adolescenţă)
1. vârsta, între 18 şi 20 de ani, care urmează adolescenţei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (pre- + adolescenţă)
1. perioadă între pubertate şi adolescenţă.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adolescent, lat. adolescens)
1. persoană ajunsă la adolescenţă; cineva care a ajuns la pubertate, dar nu este încă adult.
2. (antonime) adult, bătrân, vârstnic.
Parte de vorbire: s.m. invar.
Origine: (engl. baby)
1. persoană foarte tânără, în special de la concepție sau naștere până la câțiva ani sau până când mersul este pe deplin stăpânit; bebe.
2. băiat sau fată care nu a ajuns încă la adolescență; copil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. latence)
1. starea sau caracterul a ceea ce este latent; faptul de a fi latent, ascuns.
2. decalajul de timp dintre un stimul și o reacție.
4. întârziere în manifestarea unui lucru.
5. (bot.) starea unei plante ale cărei funcții vitale par să fie temporar suspendate.
6. (informatică) timpul necesar unui pachet de date pentru a călători de la sursă la destinație printr-o rețea.
7. (med., biol.) inactivitate aparentă.
8. (psihanaliză) perioadă de ~ = perioadă intermediară între prima copilărie și adolescență, în care se poate observa o pauză în evoluția sexualității.
9. (psihiatrie) perioada în care nu se manifestă un simptom traumatic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (pre- + adolescenţă)
1. perioadă între pubertate şi adolescenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. puberté, lat. pubertas)
1. perioadă între copilărie şi adolescenţă, caracterizată prin maturaţia funcţiilor sexuale.