Dictionar

Rezultate principale (Ceda):

Ceda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. céder, lat cedere)

1. tr. a abandona cuiva un bun, renunţând la dreptul de posesiune.

2. a face o cesiune.

3. intr. a da cuiva dreptate; a-i recunoaşte superioritatea.

4. (sport) a se recunoaşte învins, a înceta întrecerea.

5. (despre boli, dureri) a se ameliora, a scădea în intensitate.

6. (despre lucruri, elemente de construcţie) a nu rezista la apăsare, a se rupe.

7. (despre corpuri, medii) a transfera căldura unui alt corp sau mediu.


Rezultate secundare (Ceda):

Conceda

Parte de vorbire: vb. tr. (învechit)
Origine: (fr. concéder)

1. a acorda cuiva un privilegiu, o favoare; a concede.


Deceda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décéder, lat. decedere)

1. a înceta din viaţă; a muri, a răposa.


Exceda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. excéder, lat. excedere)

1. a întrece nivelul, măsura, valoarea.


Preceda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. précéder, lat. paecedere)

1. a exista, a se petrece înainte de...; a premerge.

2. a merge, a veni înaintea cuiva sau a ceva (în spaţiu).


Proceda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. procéder, lat. procedere)

1. a acţiona într-un mod anumit.

2. a începe să..., a trece la...


Receda

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (re- + ceda)

1. a ceda, a renunța din nou.

2. a da înapoi un bun (un drept, un teritoriu etc.) cedat anterior; a retroceda.

3. a vinde mai departe un bun cumpărat; a revinde.


Abandon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.

2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.

3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.

4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.

5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.

6. renunțare la o cauză, credință etc.

7. cedare (la o stare, un sentiment).

8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.

9. (sport) retragere dintr-o competiţie.

10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.


Abc

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abc)

1. carte pentru învățarea alfabetului; abecedar.

2. enumerarea primelor litere ale alfabetului.

3. (fig.) principiile elementare, începutul, baza unei arte sau a unei științe.


Adjectival, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adjectival)

1. exprimat printr-un adjectiv.

2. articol ~ = articol care se aşază între un substantiv articulat precedat de prepoziţie.

3. (despre construcţii gramaticale) cu valoare de adjectiv.


Afinare

Parte de vorbire: s.
Origine: (afina)

1. acţiunea de a afina; afinaj.

2. operaţie de purificare a zahărului brut, care precedă decolorarea şi rafinarea.


Agonie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agonie)

1. stare patologică foarte gravă a organis-mului, care precedă moartea.

2. (fig.) decădere, declin.


Aliteraţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allitération)

1. repetare, cu efect muzical, a aceluiaşi sunet (consoană) sau grup de sunete în cuvinte care se succedă; homeoproforon, parhomeon.

2. (med.) repetare a unor sunete sau silabe în stări de puternică excitaţie psihică.

3. tendinţă patologică, obsedantă spre rimă, realizată prin repetarea de silabe.

4. (înv.) aliterațiune.