OK
X
înflăcărător, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (înflăcăra + -[ă]tor)
1.
care
înflăcărează,
stârnește
entuziasm.
ardent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. ardent, lat. ardens)
1.
înflăcărat,
înfocat,
pasionat.
2.
(despre
nave)
care,
sub
acțiunea
vântului,
se
întoarce
cu
prora
în
direcția
din
care
bate
vântul.
ardoare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. ardeur, lat. ardor)
1.
vivacitate
sau
vigoare
pe
care
o
arată
cineva
în
realizarea
unei
acțiuni;
înflăcărare,
pasiune,
avânt;
râvnă,
zel;
ardență.
2.
(loc.
adv.)
cu
~
=
înflăcărat,
cu
pasiune.
con fuoco
Parte de vorbire:
loc. adv
Etimologie: (it. con fuoco)
1.
(muz.;
ca
indicație
de
execuție)
cu
înfocare,
înflăcărat.
entuziast, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. enthousiaste)
1.
avântat,
înflăcărat,
stăpânit
de
entuziasm.
exaltat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (exalta)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(om
cu
temperament)
aprins,
înflăcărat,
peste
măsură.
2.
adj.
(fam.)
ieșit
din
minți;
surescitat.
focoso
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. focoso)
1.
(muz.)
cu
foc,
înflăcărat,
pasionat.