apotecar
Parte de vorbire: s.m. (învechit; în Transilv. și Bucov.)
Etimologie: (lat. apothecarius, din grec. άπόθήκη „magazin”)
Etimologie: (lat. apothecarius, din grec. άπόθήκη „magazin”)
1. cel care prepara și vindea medicamente; farmacist.
2. (var.) apoticar, poticar.