Dictionar

fondaco

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. fondaco)

1. prăvălie, magazin unde se vindeau diferite mărfuri.
2. han medieval pentru negustori (mai ales pe coastele mediteraneene).
 

apotecar

Parte de vorbire:  s.m. (învechit; în Transilv. și Bucov.)  
Etimologie: (lat. apothecarius, din grec. άπόθήκη „magazin”)

1. cel care prepara și vindea medicamente; farmacist.
2. (var.) apoticar, poticar.
 

zăbrelar

Parte de vorbire:  s.m. (învechit)  
Etimologie: (zăbreli + -ar)

1. persoană care făcea (sau vindea) zăbrele.