OK
X
consuetudine
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. consuetudo)
1.
obișnuință,
obicei,
deprindere;
uz,
datină.
cutumă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coutume)
1.
normă
de
drept
nescrisă,
adoptată
prin
tradiție;
consuetudine.