Dictionar

criblură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. criblure)

1. piatră dură, sfărâmată mărunt, pentru îmbrăcăminte rutieră.
 

bitumaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bitumage)

1. stropire cu bitum și criblură a îmbrăcămintei asfaltice a unei șosele.