Dictionar

îmbulzeală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (îmbulzi + -eală)

1. îngrămădire mare de oameni, înghesuiți fără nici o ordine; înghesuială, îngrămădeală.
2. situație creată prin îmbulzire.
3. (concret.) mulțime de oameni.
4. (var.) îmbulzală.
 

afluență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affluence, lat. affluentia)

1. acces al apei superficiale sau subterane într-un râu, lac ori mare.
2. mulțime de oameni; îmbulzeală, aflux.
3. cantitate mare, abundență.
 

aglomerație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agglomération)

1. îmbulzeală.
2. așezare omenească.
 

ancombrament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. encombrement)

1. (rar) afluență de oameni, materiale sau obiecte, care împiedică trecerea; îmbulzeală.
2. (tehn.) spațiul sau volumul ocupat de o mașină, de un obiect etc.