Dictionar

canabină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cannabine)

1. substanță rășinoasă extrasă din cânepa de India.
 

canabinacee

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cannabinacées)

1. (bot.) (la pl.) familie de plante dicotiledonate apetale; (și la sg.) plantă din această familie (cânepă, hamei); canabacee.