Dictionar

strâmbătate

Parte de vorbire:  s.f. (înv. și pop.)  
Etimologie: (strâmb + -ătate)

1. nedreptate; (prin ext.) neadevăr, minciună.
 

strâmbăciune

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (strâmba + -ăciune)

1. nedreptate, (înv. și pop.) strâmbătate.