Dictionar

sfârticat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (v. sfârtica)

1. rupt, sfâșiat (în bucăți).
2. (var.) sfârtecat.
 

sfârtecat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (v. sfârteca)

1. rupt, sfâșiat (în bucăți).
2. (var.) sfârticat.