OK
X
harpolit
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (gr. harpe „seceră, cârlig” + gr. lithos „piatră”)
1.
(geologie)
corp
de
roci
magmatice
intruzive,
în
formă
de
seceră;
facolit.
harpoid
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (gr. harpe „seceră, cârlig” + gr. eidos „formă, aparență”)
1.
în
formă
de
cârlig;
încârligat,
unciform.
harpofil
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (gr. harpe „seceră, cârlig” + gr. phyllon „foaie, frunză”)
1.
(botanică)
cu
frunze
în
formă
de
cârlig.