Dictionar

Rezultate secundare (De):

Abcede

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abcéder, lat. abscedere)

1. a (se) transforma în abces; a supura.


Acantode

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthodes)

1. pl. ordin de peşti fosili, cu schelet cartilaginos.


Accede

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. accéder, lat. accedere)

1. a avea acces (la un loc, la o situație et cetera); a pătrunde.

2. a ajunge la ceva, undeva.

3. a fi de acord; a consimți.


Acridide

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acridiéns)

1. familie de insecte ortoptere: lăcustele.


Actinide

Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. actinides, germ. Aktiniden)

1. grupă de elemente radioactive cu proprietăţi analoage actiniului.


Acvilide

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aquilidés)

1. familie de păsări răpitoare: acvila.


A-, AN-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. a-, an-, cf. gr. a-, an- „fără, lipsit de”)

1. privativ, negativ.

2. fără, lipsit de.


AB-, ABS-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs „departe de”)

1. îndepărtare, separare, lipsă.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abacterian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )

1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.

2. (antonim) bacterian.