Dictionar

Rezultate secundare (Are):

-tor 2, -toare

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -teur, -trice, cf. lat. -torem, -tricem)

1. „(cel) care face”, „nume de agent”, „practicant al unei meserii”.


Abalienare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)

1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.


Abandonare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abandona)

1. acțiunea de a abandona; abandon, părăsire.

2. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.

3. renunțare la ceva sau la cineva.

4. (filosofie) idee centrală în filosofia existențialiștilor atei, prin care se susține omul este aruncat în lume.


Abnegare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abnega)

1. devotament dus până la sacrificiu; abnegație.

2. tăgăduire.

3. lepădare de cineva sau ceva.


Abordare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. aborda)

1. acțiunea de a aborda și rezultatul ei; acostare; abordaj.

2. (d. nave) apropierea de țărm pentru debarcare.

3. (spc.) lovire.

4. (fig.) apropiere pentru o discuție.

5. începere a unei discuții sau a studierii unei probleme etc.


Abreviaţie; prescurtare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT abbreviatio

2. FR abréviation; abrégement

3. EN abbreviation

4. DE Abkürzung

5. RU сокращение

6. HU rövidítés


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.


AB-, ABS-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs „departe de”)

1. îndepărtare, separare, lipsă.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abacterian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )

1. care este lipsit de bacterii.