Rezultate secundare (Prin):
Ciprin
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cyprin, lat. cyprinus)
1. crap.
Coprin
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coprin)
1. ciupercă bazidiomicetă comestibilă, din familia agaricacee, cu pălăria îndoită în jos, care creşte pe gunoaie: burete-de-rouă.
Prince-de-galles
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. prince-de-galles)
1. ţesătură de lână cu linii întretăiate, care formează un fel de carouri.
Princeps
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. princeps)
1. adj. inv. ediţie ~ = prima ediţie a operei unui scriitor (clasic).
2. cel dintâi; principal.
3. s. m. inv. împărat al Imperiului Roman.
Princiar, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. princier)
2. (fig.) somptuos, bogat, măreţ, îmbelşugat.
Principal
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT principalis
4. DE hauptsächlich
6. HU fő, elsődleges
Abataj
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage)
1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
2. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
3. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
4. sacrificare a animalelor, la abator.
5. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Abazie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abasie)
1. (med.) tulburare a sistemului nervos, care se manifestă prin neputinţa de a merge normal.
Abces
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abcès, lat. abscessus)
1. (med.) colectare de puroi într-un ţesut sau organ.
2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.
3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.
4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.
5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.
Abioză
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiose)
3. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor.
Abjudeca
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abjudicare)
1. (jur.) a suspenda printr-o sentinţă judecătorească.
Ablaţiune
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablation, lat. ablatio)
1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.
2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.
3. reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare.
4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă datorită încălzirii sale până la incandescenţă.