Dictionar

 
 

fială

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. phiale)

1. (ant.) cupă de metal fără toarte și fără picior, decorată cu godroane radiare (frunze de lotus), pentru libații.
2. urnă cinerară.
 

FIALO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. phiale „pocal, cupă”)

1. „cupă, dialidă”.
 

fialofore

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (gr. phiale „pocal, cupă” + gr. phoros „care poartă, care sprijină”)

1. (botanică) gen de ciuperci conidiosporate, dintre care unele sunt patogene.
 

fialogen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (gr. phiale „pocal, cupă” + gr. gennan „a naște, a crea, a produce”)

1. (botanică) tip de dezvoltare a conidiilor din dialide.