Dictionar

Rezultate secundare (Fi):

Fiabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fiable)

1. (despre un sistem tehnic, un aparat etc.) care prezintă fiabilitate, siguranță în funcționare; a cărui funcționare este regulată și sigură.

2. (antonime) nefiabil, inconstant.


Fiabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fiabilité, engl. fiability)

1. capacitate de funcționare a unui aparat, a unui sistem tehnic fără defecțiuni o perioadă îndelungată de timp.

2. ramură a științei care studiază măsurile generale ce trebuie avute în vedere la proiectarea, fabricarea și exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maximă eficiență în utilizarea lor.

3. (biol.) probabilitate de supraviețuire a unui organism, exprimată prin vitalitate, capacitate de adaptare la condițiile de mediu.


Fială

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. phiale)

1. (ant.) cupă de metal fără toarte şi fără picior, decorată cu godroane radiare (frunze de lotus), pentru libaţii.

2. urnă cinerară.


Fiasco

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. fiasco)

1. insucces total, eşec, nereuşită.


Fiatti

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. fiatti)

1. pl. (muz.) instrumente de suflat; suflători.


FIBR(O)-, FIBRI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. fibr/o/-, fibri-, cf. lat. fibra)

1. „fibră”.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abandona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.

2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.

3. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.

4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.

5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.

6. a neglija, a lăsa în voia...

7. a înceta de a utiliza.

8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.

9. a se încrede, a se preda.

10. a se neglija.

11. a-și pierde curajul.

12. (intr.) a se retrage dintr-o competiţie.


Abandonic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)

1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără existe neapărat motive obiective care justifice această frică.

2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.