Rezultate secundare (Care):
Amonificare
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. ammonisation)
1. proces de formare a amoniacului prin descompunerea proteinelor şi a altor compuşi organici din sol sub acţiunea microorganismelor.
Amplificare
Parte de vorbire: s.
Origine: (amplifica)
1. acţiunea de a amplifica; amplificaţie.
2. înlănţuire de figuri de stil prin care se reiau elementele unei descrieri pentru a se reda gradat şi viu imaginea.
Aplicare
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT application
2. FR application
3. EN application to
Autoblocare
Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + blocare)
1. oprire în timpul funcţionării a unui mecanism, a unei maşini sub acţiunea propriilor forţe rezistente la frecare.
Autojustificare
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. autojustification)
1. justificare faţă de sine însuşi.
Automişcare
Parte de vorbire: s.
Origine: (după rus. samodvijenie)
1. mişcare, dezvoltare, devenire neîntreruptă a naturii, societăţii şi gândirii, determinată de cauze, de contradicţii interne proprii tuturor obiectelor şi fenomenelor.
Abac
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. nomogramă.
Abacteriemic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.
Abajur
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abat-jour)
1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.
2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.
Abandonic, -ă
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)
1. (cel) care trăieşte teama patologică de a fi abandonat.
Abataj
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage)
1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
2. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
3. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
4. sacrificare a animalelor, la abator.
5. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Abatere
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)
2. încălcare a unor dispoziţii.
3. diferenţa dintre valoarea nominală a unei mărimi şi valoarea ei măsurată.
4. (tehn.) diferenţa dintre dimensiunea maximă sau minimă realizată pentru o piesă şi dimensiunea ei proiectată.