Dictionar

Rezultate secundare (Care):

Abdicare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abdica)

1. acțiunea de a abdica și rezultatul ei; (înv.) abdicație, (înv.) abdicațiune.

2. renunțarea la o funcție importantă; demisionare.

3. acțiunea de renunțare la puterea suverană, la coroană.

4. (fig.) renunțare la ceva, cedare (în fața greutăților).


Amestecare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. amesteca)

1. acțiunea de a (se) amesteca; punere la un loc, unire a două sau mai multe elemente diferite.


Amonificare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. ammonisation)

1. proces de formare a amoniacului prin descompunerea proteinelor şi a altor compuşi organici din sol sub acţiunea microorganismelor.


Amplificare

Parte de vorbire: s.
Origine: (amplifica)

1. acţiunea de a amplifica; amplificaţie.

2. înlănţuire de figuri de stil prin care se reiau elementele unei descrieri pentru a se reda gradat şi viu imaginea.


Aplicare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT application

2. FR application

3. EN application to

4. DE Anheftung; Befestigung

5. RU приложение; применение

6. HU ráfekvő, rányomott


Aplicare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (aplica)

1. acțiunea de a (se) aplica și rezultatul ei; aplicat, aplicație.

2. punere a unui lucru peste altul (pentru a-l fixa sau pentru a lăsa o întipărire).

3. punere în practică, realizare concretă; folosire.

4. (fig.) aptitudine, înclinație; talent.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abacterian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )

1. care este lipsit de bacterii.


Abacteriemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.

2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.

3. (antonim) bacteriemic.