Dictionar

Rezultate secundare (Elemente):

Abiologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiologie)

1. disciplină care studiază elementele anorganice.


Abrupt, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)

1. adj. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.

2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.

3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.

4. s.n. formă de relief abruptă.


Absorbi

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. absorber, lat. absorbere)

1. tr. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva.

2. a prelua cunoştinţe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură.

3. (despre corpuri poroase) a atrage în sine; a lăsa pătrundă în sine; a îmbiba.

4. (fig.) a preocupa intens.

5. refl. (fig.) a se cufunda în gânduri.

6. (fig.) a interesa foarte mult pe cineva; a preocupa.

7. fig. a preocupa în întregime; a captiva.


Aciclic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acyclique)

1. aperiodic.

2. (despre flori) cu elemente dispuse în spirală; spiralat, neverticilat.

3. (despre substanţe organice) care nu conţine nici un ciclu de atomi în molecula sa.


Acreţie

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accrétion)

1. (astr.) fenomen fizic prin care un corp ceresc captează materia din spaţiul cosmic.

2. (tehn.) proces de aglomerare a unor elemente.

3. formarea de crustă oceanică, prin extensiunea crustei terestre.


Actinide

Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. actinides, germ. Aktiniden)

1. grupă de elemente radioactive cu proprietăţi analoage actiniului.