Dictionar

Rezultate secundare (Unul):

Aberant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aberrant, lat. aberrans)

1. care se abate de la o normă.

2. (bot.) care diferă sau se abate de la tip.

3. contrar logicii, bunului-simţ; (p. ext.) absurd.


Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Absurd, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. absurde, lat. absurdus)

1. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simţ.

2. s. n. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens.

3. prin ~ = admiţând un raţionament fals.

4. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi.


Acolat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accolé)

1. (herald.; despre două scuturi) înclinate unul spre celălalt.

2. (despre plante, ramuri) încolăcit.


Acrocentric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acrocentrique)

1. cu centromerul la unul din capetele cromozomului.


Advent

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Advent, lat. adventus)

1. (la catolici) perioadă de patru săptămâni dinaintea Crăciunului.

2. fiecare din cele patru duminici care preced Crăciunul.