Rezultate secundare (Cele):
Celebra
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. célébrer, lat. celebrare)
1. a săvârşi solemn un act important; a oficia.
2. a sărbători (un eveniment).
Celebrant
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. célébrant)
1. preot (catolic) care oficiază serviciul divin.
Celebraţie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. célébration)
1. acțiunea de a celebra; ceremonie în care un eveniment important din viața unui grup, unei persoane etc. este evidențiat, sărbătorit; celebrare.
Celebritate
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. célébrité, lat. celebritas)
1. însușirea de a fi celebru; reputație bine stabilită; renume, faimă.
2. om celebru, cu mare renume şi prestigiu.
Celebru, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. célèbre, lat. celeber)
1. cu faimă, renumit, vestit, reputat, ilustru.
Celenterate
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coelentérés)
1. încrengătură de animale inferioare acvatice, cu corpul în formă de sac cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule.
Abaţial, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abbatial, lat. abbatialis)
1. care aparține unei abații, de abație.
2. care constituie un element al unei abaţii.
3. biserică ~ă = biserica principală a unei abații.
4. oraș ~ = oraș construit în jurul unei abații celebre.
Abstractizare
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abstractiza)
1. operaţie a gândirii constând în a degaja din mulţimea însuşirilor şi legăturilor fenomenelor şi obiectelor pe cele fundamentale, esenţiale, generale; abstracţie.
2. trecere de la concret la abstract.
Accelera
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accélérer, lat. accelerare)
1. tr. a imprima o acceleraţie, a iuţi, a grăbi din ce în ce mai mult.
Accelerando
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. accelerando)
1. (muzică) (ca indicație de execuție) din ce în ce mai repede, grăbind.
2. indicație de tempo care cere interpretului accelerarea, creșterea mișcării; incalzando.
Accelerator, -oare
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)
1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.
4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.
Acceleraţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accélération, lat. acceleratio)
1. creştere a vitezei unui corp în mişcare în unitatea de timp.
2. ~ gravitaţională = acceleraţia pe care o au corpurile în cădere liberă.