Dictionar

-DEM

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. demos „popor”)

1. „populație, grup de ființe”.
 

-ENCHIM

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -enchyme, cf. gr. enkhyma „umplutură, amestec”)

1. „țesut vegetal, țesut organic”.
 

-FORM

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -forme, cf. lat. forma „figură, imagine”)

1. „aspect, formă, înfățișare”.
 

-GAM

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. gamos „unire, împreunare, căsătorie”)

1. „care fecundează, relativ la copulație”.
 

-GRAMĂ, -GRAM

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. gramma „linie, literă, desen, figură”)

1. „scriere, inscripție, înregistrare, grafie”.
 

-ISIM

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -issime, it. -issimo)

1. „cu gradul cel mai înalt, foarte”.
 

aalenian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).
2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.
3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.
 

abac

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.
 

abaca

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
 

abacă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.
2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.
3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos
4. (var.) (s.n.) abac.
 

abacterian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )

1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.
2. (antonim) bacterian.
 

abacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) bacteriemic.