Dictionar

Rezultate principale (Etaj):

Etaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étage)

1. fiecare dintre părțile unei clădiri care se găsesc între planșeurile de deasupra parterului; cat.

2. nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul.

3. (spec.) a) fiecare dintre etapele rezultate din împărțirea variației de viteză sau de presiune a fluidului într-o mașină termică; b) partea unei mașini termice în care se produce această variație; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele.

4. succesiune de terenuri corespunzând în timp unei vârste geologice.

5. ~ de vegetație = strat de vegetație într-o biocenoză, determinat de modificarea regimului termic și hidric în funcție de altitudine.


Rezultate secundare (Etaj):

Apretaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apprêtage)

1. apretare.


Brichetaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brequetage)

1. brichetare.


Chiuretaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. curetage)

1. chiuretare; raclaj.


Etaja

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. étager)

1. a (se) aşeza în etaje, în rânduri suprapuse.


Etajeră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étagère)

1. mobilă compusă din mai multe rafturi care se suprapune şi pe care se ţin mai ales cărţi.


Fretaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. frettage)

1. ansamblu constituit din două sau mai multe tuburi coaxiale montate forţat unul în altul.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aalénien)

1. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean.


Abbevilian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abbevillien)

1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.


Acheulean, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acheuléen)

1. (din) ultimul subetaj al paleoliticului inferior.


Acvitanian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aquitanien)

1. (din) ultimul etaj al oligocenului (sau primul al miocenului).


Albian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. albien)

1. (din) primul etaj al cretacicului mediu (sau ultimul al cretacicului inferior).


Amfiteatru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)

1. (la greci şi la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte şi tribune, în timpul jocurilor publice.

2. sală de curs, conferinţe cu locurile în plan înclinat sau în trepte.

3. configuraţie a unor terenuri dispuse în etaje circulare.