Dictionar

Rezultate secundare (Primul):

Primul; cel dintâi

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT primus

2. FR premier

3. EN first

4. DE erster

5. RU первый

6. HU első


Primulă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. primula)

1. plantă ornamentală cu flori purpurii sau liliachii; ciuboţica-cucului.


Primulacee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. primulacées)

1. familie de plante erbacee dicotiledonate, gamopetale: primula.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.


Acvitanian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aquitanien)

1. (din) ultimul etaj al oligocenului (sau primul al miocenului).


Afiş

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affiche)

1. înştiinţare publică, tipărită, care se fixează sau se distribuie în anumite locuri.

2. cap de ~ = primul nume de pe afişul care anunţă un spectacol; actor celebru.

3. gen de artă grafică cu funcţie mobilizatoare, de informare, de reclamă.


Agrobiocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrobiocénose)

1. biocenoza organismelor din biotopul agricol; biogeocenoză creată de om (ecosistem artificial) în scopuri agricole, care depinde în primul rând de activitatea umană (fertilizare, lucrare mecanică a solului, irigare, tratare cu substanțe chimice toxice et cetera); agrocenoză.


Albian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. albien)

1. (din) primul etaj al cretacicului mediu (sau ultimul al cretacicului inferior).


Alternat

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. alternat)

1. drept al unui stat de a fi numit primul în exemplarul care îi revine din textul tratatului la care este parte.

2. schimbare pe rând; succedare regulată a fenomenelor specifice, a culturilor; alternare.