Rezultate secundare (FR):
Frac
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. frac)
1. haină bărbătească de ceremonie, scurtă în faţă până la talie, neîncheiată la piept şi terminată la spate cu două cozi lungi şi înguste.
Fracţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fraction, lat. fractio)
1. număr care exprimă una sau mai multe părţi dintr-un întreg.
2. raport între două expresii matematice.
Fracţiona
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fractionner)
1. a împărţi un întreg; a diviza, a secţiona.
Fracţional, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fractionnel)
1. care tinde la dezbinare, la fracţio-narea (unui partid).
Fracţionar, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fractionnaire)
1. (mat.) care conţine o fracţie; de forma unei fracţii.
2. număr ~ = număr format dintr-un întreg şi o fracţie.
Fracţionare
Parte de vorbire: s.
Origine: (fracţiona)
1. acţiunea de a fracţiona.
2. separare a unui amestec lichid sau gazos în fracţiuni bogate în anumiţi componenţi.
3. procedeu de construcţie a unei aeronave din (sub)ansambluri parţiale.
Abonat, -ă
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (vb. abona)
1. beneficiar al unui abonament.
2. (fam.) (cel) care frecventează o familie, un local etc.
Abraza
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abraser)
1. a prelucra prin aşchiere, cu un abraziv.
Abraziune
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abrasion, lat. abrasio)
1. roadere a scoarţei terestre datorită vântului sau curenţilor apei.
2. roadere a unui material prin frecare cu un abraziv.
Abraziv, -ă
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. abrasif)
1. (corp, material dur) capabil a roade prin frecare.
Absenteism
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1. absenţă frecventă şi nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputaţii opoziţiei constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
Absintină
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absinthin)
1. substanţă specifică din frunze de absint.