Dictionar

Rezultate secundare (Din):

Almandin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almanadin)

1. granat de culoare roşie-brună din şisturile cristaline şi aluviuni, abraziv sau piatră semipreţioasă.


Contraordin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contre-ordre)

1. ordin care revocă un alt ordin anterior.


Dină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dyne)

1. unitate de măsură pentru forță egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm/sec2 asupra unui punct material cu masa de un gram.


Dinam 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dynamo)

1. generator electric de curent continuu.


DINAM 2(O)-, -dinamie, -dină

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. dynam/o/-, -dynamie, - dyne, cf. gr. dynamis)

1. „forţă, energie”; „dinam”.


Dinametru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dynamètre)

1. aparat pentru determinarea grosismentului lunetelor.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aalénien)

1. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. nomogramă.


Abandon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)

1. părăsire, renunţare.

2. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.

3. (sport) retragere dintr-o competiţie.

4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.


Abandona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)

1. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.

2. a neglija, a lăsa în voia...

3. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii.

4. intr. a se retrage dintr-o competiţie.


Abataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage)

1. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.

2. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.

3. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.

4. sacrificare a animalelor, la abator.

5. înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.


Abatere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abate)

1. acţiunea de a (se) abate.

2. încălcare a unor dispoziţii.

3. diferenţa dintre valoarea nominală a unei mărimi şi valoarea ei măsurată.

4. (tehn.) diferenţa dintre dimensiunea maximă sau minimă realizată pentru o piesă şi dimensiunea ei proiectată.