Dictionar

Rezultate principale (Mediu):

Mediu

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. medium)

1. natura, spațiul înconjurător în care se află o ființă, un lucru etc.; complexul tuturor factorilor care afectează viața și dezvoltarea organismelor.

2. orice substanță în care se produce sau se propagă un fenomen.

3. ~ de cultură = soluție nutritivă sterilizată, pentru înmulțirea microbilor în laborator.

4. substanță care poate fi străbătură de un fluid.

5. societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva.

6. (în forma medium) cel care pretinde poate înlesni comunicarea cu spiritele în practicile oculte.


Rezultate secundare (Mediu):

Intermediu

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. intermedio, fr. intermède)

1. mijlocire.

2. prin ~l cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva).

3. mică lucrare dramatică (comică), muzicală sau coregrafică, prezentată ca divertisment între două acte ale unei opere dramatice.


Mediu 2, -ie

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. medius)

1. de (la) mijloc, mijlociu; care formează o medie.

2. învăţământ ~ = treaptă superioară învăţământului elementar; (log.) termen ~ = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalţi doi termeni.

3. (fig.) moderat, echilibrat, ponderat.


Mediu de cultură lichid; soluţie nutritivă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT solutia nutricia

2. FR milieu de culture liquide

3. EN liquid culture medium

4. DE Nährlösung

5. RU жидкaя питaтельнaя средa; питaтельный рaствор

6. HU táptalaj; folyékony tápközeg


Mediu de cultură solid

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT medium nutricium solidum

2. FR milieu de culture solide

3. EN solid culture medium

4. DE fester Nährboden

5. RU твёрдaя питaтельнaя средa

6. HU szilárd tápközeg


Mediu înconjurător

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT mundus ambiens

2. FR milieu; environnement

3. EN milieu; environment

4. DE Umwelt

5. RU окружaющий мир; окружaющaя средa

6. HU körülvevő környezet, közvetlen környezet


Medium

Parte de vorbire: s.
Origine:

1. v. mediu1(4).


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aalénien)

1. (din) primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului interior); chelean.


Abiotic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)

1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.

2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.

3. care ține de abioză; propriu abiozei.

4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.


Absurd, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. absurde, lat. absurdus)

1. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simţ.

2. s. n. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens.

3. prin ~ = admiţând un raţionament fals.

4. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi.


Acidofil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acidophile)

1. (despre substanţe, ţesuturi, organisme) cu afinitate pentru un mediu acid; oxifil.

2. сarе preferă sau este virulent în solurile acide (agenţi patogeni tericoli, plantă).

3. care se colorează cu acizi (celule, ţesuturi).


Acomoda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accommoder, lat. accommodare)

1. refl. a se adapta la anumite condiţii noi de viaţă, de mediu; a se obişnui.

2. a se împăca.


Acreditiv

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)

1. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.

2. sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere.