Dictionar

Rezultate principale (Teren):

Teren

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. terrain)

1. întindere de pământ.

2. a sonda (sau a tatona) ~ ul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa; a câștiga (sau a pierde) ~ = a avansa pas cu pas (sau a da înapoi) într-o acțiune; a părăsi ~ ul = a ceda, a se da bătut.

3. sol.

4. loc, regiune.

5. spațiu amenajat pentru sporturi și recreare.

6. totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre.

7. loc unde se desfășoară o activitate, unde are loc o acțiune.

8. (fig.) domeniu de activitate, de preocupări.

9. pe ~ = la fața locului; la locul de muncă.


Rezultate secundare (Teren):

Teren defrişat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT silva caesa

2. FR terrain défriché; défriche

3. EN cleared area; logged off area; clearing; clear felling

4. DE Kahlschlag

5. RU вырубкa; рaсчищенaя земля

6. HU feltört talaj, művelésre alkalmassá tett talaj


Tot-teren

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. tout-terrain)

1. inv. (despre autovehicule) echipat astfel încât poată circula, cu aceleaşi performanţe, pe orice teren.


Abrupt, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. abrupt, lat. abruptus)

1. adj. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios.

2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal.

3. (bot.; despre un organ) terminat brusc.

4. s.n. formă de relief abruptă.


Accident

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accident, lat. accidens)

1. s. n. eveniment întâmplător şi neprevăzut, cu consecinţe dăunătoare.

2. ridicătură, adâncitură a unui teren.

3. însuşire a unui lucru, fenomen nelegată de esenţa lui.

4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilaţia, epenteza, metateza).

5. s. m. alteraţie.


Accidentat, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (accidenta)

1. adj., s.m.f. (cel) care a suferit un accident.

2. adj. (despre un teren) cu multe neregularităţi.


Aerodrom

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérodrome)

1. teren special amenajat pentru decolarea şi aterizarea avioanelor.


Agrimensură

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., it. agrimensura)

1. tehnica măsurătorilor topografice şi cadastrale simple ale terenurilor agricole.


Agrofil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrophile)

1. (despre plante) care creşte pe terenuri cultivate.