achiziție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acquisition, lat. acquisitio)

1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obținut.
2. cumpărare de produse (agroalimentare) și de materiale prin unități ale comerțului de stat sau cooperatist.

acupla

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. accoupler)

1. (tr.) a uni două lucruri împreună; a cupla.
2. (tr., refl.) (despre animale) a pune împreună masculul și femela astfel încât să se reproducă; a (se) împerechea.
3. (refl.) (despre oameni) a avea relații sexuale; (fig.; despre oameni) a forma un cuplu, o pereche.

aditivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. additivité)

1. proprietate a unei mărimi, a unei constante, a unei funcții și așa mai departe de a fi aditivă.
2. proprietatea pe care o au anumite elemente de a putea fi adăugate (sau scăzute) altora, de a putea fi adăugate (sau scăzute) din altele.
3. (matematică) proprietate comună unei mulțimi de numere sau mărimi, care se traduce prin faptul că acestea sunt susceptibile de adiție și substracție.
4. (matematică) proprietatea unei funcții f astfel încât f(x+y)=f(x)+f(y) pentru toate elementele x și y din domeniul lui f.

afocal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. afocal)

1. (despre sisteme optice) format din două (grupuri de) lentile astfel așezate încât focarul-imagine al uneia să coincidă cu focarul-obiect al celeilalte.

aleurit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aleurite)

1. rocă sedimentară detritică, formată din granule foarte mici de minerale, de roci.
2. fragment dintr-un astfel de sediment.

anadiploză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anadiplose)

1. (retorică) reluare a unui cuvânt de la sfârșitul unei unități sintactice sau metrice la începutul unității următoare (schematizată astfel _______A / A_______); geminație, reduplicație.
2. (antonim) epanadiploză.