Dictionar

fială

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. phiale)

1. (ant.) cupă de metal fără toarte și fără picior, decorată cu godroane radiare (frunze de lotus), pentru libații.
2. urnă cinerară.
 
 

modestie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat., it. modestia, fr. modestie)

1. moderație, reținere în aprecierea de sine.
2. discreție, simplitate, sfială.
3. falsă ~ = vanitate abia ascunsă; ~ afectată.
 

pudoare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. pudor, fr. pudeur)

1. sentiment de sfială, de rușine, de jenă, de decență; (p. ext.) curățenie morală, castitate; pudicitate.
 

timiditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. timidité, lat. timiditas)

1. însușirea de a fi timid; lipsă de îndrăzneală; sfială.