acreală

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT acritudo
2. FR acreté
3. EN pungency; acidity
4. DE Säure; Herbe
5. RU едкость; остротa
6. HU savanyúság, fanyarság

aiureală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (aiuri + -eală)

1. vorbire lipsită de șir sau de logică (cauzată de o stare patologică); delir, aiurare.
2. (fam.) vorbire lipsită de sens; absurditate.
3. (fam.) zăpăceală, tulburare, dezordine.

buzunăreală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (buzunări + -eală)

1. acțiunea de a buzunări; buzunărire.
2. furt din buzunare.
3. scotocire prin buzunare.

chiondoreală

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: ([în]chiondora + -eală)

1. față sau privire încruntată, posomorâtă.

dvoreală

Parte de vorbire:  s.f. (înv., reg.)  
Etimologie: (dvori + -eală)

1. funcție la curtea domnească.
2. adunare, asistență alcătuită din boieri la curtea domnească.
3. (var.) zvoreală.

flecăreală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (flecări + -eală)

1. (fam.) vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală.

abatere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
11. (gram.) excepție.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.

ACIDI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. acidus „acru”)

1. „acru, acreală, acid, aciditate”.

acrimonios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acrimonieux)

1. care denotă acrimonie, acreală; caustic, mușcător, sarcastic.
2. (antonime) afabil, amabil.

afresco (2)

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. affresco)

1. tehnică de pictură murală care constă în întinderea culorilor, prealabil măcinate și diluate în apă, pe un strat de tencuială proaspătă; pictură realizată cu această tehnică; frescă.

ajusta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. ajuster)

1. (tehn.) a potrivi, a adapta (o piesă).
2. a potrivi pe corp (o haină).
3. a înlocui valorile statistice empirice cu valori teoretice, dispuse continuu și regulat, care să dea o imagine cât mai reală a unui fenomen.

antecalcul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + calcul)

1. calcul efectuat în prealabil; antecalculație.