Dictionar

Rezultate secundare (Stare):

Acostare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. acosta)

1. acțiunea de a acosta.

2. acostat.

3. (mar.) manevră de apropiere și de oprire la țărm a unui vas.

4. fig. faptul de a opri pe cineva din drum, adresându-i-se în mod supărător.


Admonestare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. admonesta)

1. acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; admonestaţie, admoniţiune.

2. hârtie oficială care conţine o mustrare.


Ajustare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. ajusta)

1. acțiunea de a ajusta; ajustaj, potrivire, adaptare.


Deforestare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. déforestation)

1. distrugere a pădurilor; despădurire.


Degustare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. degusta)

1. acțiunea de a degusta și rezultatul ei; degustație, degustat.

2. (fig.) receptare cu plăcere a unei opere de artă.


Dezincrustare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. dezincrusta)

1. acțiunea de a dezincrusta; dezincrustație.

2. operație de îndepărtare a depunerilor de săruri din instalațiile termice și de spălare, din căldările cu aburi etc. (sau de împiedicare a formării acestora) cu ajutorul unor dezincrustanți.

3. operație de îndepărtare a incrustațiilor care însoțesc celulozele din materia primă fibroasă, în vederea obținerii unor paste fibroase.

4. (var.) dezîncrustare.


Abate 1

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. abbate, lat. abbas,-atis, fr. abbe)

1. superior al unei abaţii.

2. superiorul unei mănăstiri catolice (similar cu stareţul sau egumenul unei mănăstiri ortodoxe).

3. preot, cleric la catolici.

4. prior.


Abaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. abbazia)

1. instituție religioasă, cu statut special, condusă de un abate sau de o abatesă și care depinde de un episcop sau direct de Papă.

2. mănăstire catolică cu proprietăți și venituri condusă de un abate.

3. mănăstire catolică unde se află această instituție.

4. stăreție.

5. titlu cu domeniu ecleziastic atribuit unui abate.


Abioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiose)

1. stare a unui corp abiotic.

2. stare lipsită de viață.

3. conservare a produselor alimentare prin distrugerea microorganismelor.


Aboli

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abolir, lat. abolere)

1. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică).


Acalazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achalasie)

1. incapacitate a musculaturii netede a tubului digestiv, în stare de spasm, de a se relaxa.


Acalmie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accalmie)

1. stare de calm momentan a vântului sau a valurilor mării.

2. (fig.) linişte după o perioadă de frământări.