Dictionar

augmentație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. augmentation)

1. acțiunea de a augmenta; rezultat al acestei acțiuni; augmentare.
2. (în special) creșterea salariului sau a prețului.
3. (var.) (înv.) augmentațiune
4. (antonime) diminuare, micșorare, scădere.
 

bimotor

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. bimoteur)

1. I. (tehn.) care are două motoare.
2. II. (tehn.) vehicul care are două motoare; (în special) avion propulsat de două motoare.
 

climatiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. climatiser)

1. a menține, prin circulația aerului tratat, condițiile determinate ale unei incinte (temperatura și umiditatea în special); a asigura climatizarea.
2. a realiza instalația care permite climatizarea.
 

depulpa

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. dépulper)

1. a dezveli pulpa unui fruct.
2. (în special) a îndepărta pulpa dentară; a devitaliza.
 

exarhat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. exarchat)

1. teritoriu asupra căruia se întinde autoritatea unui exarh; (în special) teritoriu periferic al Imperiului Bizantin, conceput în secolul al VI-lea, sub administrarea unui exarh; exarhie, exarhierie.
2. demnitatea de exarh; exarhie, exarhierie.
3. (var.) (înv.) esarhat, (înv.) exarcat.
 

exterminațiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. extermination, lat. exterminatio)

1. acțiunea de a extermina și rezultatul ei; exterminare.
2. proces menit să distrugă fizic toți membrii unei populații vivante: plante, animale sau oameni.
3. (în special) distrugere totală, ruină absolută.
4. (var.) (înv.) esterminațiune.