Dictionar

Rezultate principale (Anula,):

Anula

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. annuler, lat. annullare)

1. a declara nul (un act); a desfiinţa.

2. a egala cu zero o expresie matematică.


Rezultate secundare (Anula,):

Anulabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulable)

1. care poate fi anulat; care trebuie anulat.


Anulabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. annulabilité)

1. calitatea a ceea ce este anulabil; posibilitatea (unui act) de a fi anulat.


Anular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulaire)

1. în formă de inel; care se referă la forma unui inel; potrivit pentru a primi un inel; inelar.

2. deget ~ = al patrulea deget al mâinii (pornind de la degetul mare) pe care se poartă de obicei inelul; inelar.


Anulaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. annulation)

1. acțiunea de a anula sau de a se anula; rezultat al acestei acțiuni; anulare.

2. decizie prin care se anulează un act, o dispoziție etc.

3. (psihiatrie) mecanism de anulare retroactivă a amintirilor.

4. (antonime) confirmare, ratificare.


Anulativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulatif)

1. care anulează; având puterea de a anula.


Anulator, -oare

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (anula +‎ -tor)

1. I. care anulează.

2. II. persoană sau autoritate care anulează.

3. (tehn.) dispozitiv electronic care anulează un semnal.


Aboli

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abolir, lat. abolere)

1. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică).


Abroga

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abrogare, fr. abroger)

1. a scoate din vigoare un act normativ.

2. a anula, a suprima o lege, o dispoziție oficială.

3. a declara lipsit de valabilitate.


Abrogativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abrogatif)

1. care abrogă, care anulează; anulator.


Abrogaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abrogation, lat. abrogatio)

1. (jur.) anulare, suprimare (a unei legi, a unui regulament etc.); abrogare.


Agranulocit

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agranulocyte)

1. (biochimie) globulă albă care are puține granule citoplasmatice și o cantitate limitată de citoplasmă (spre deosebire de granulocit); leucocită negranulată.


Anihila

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. annihiler, lat. annihilare)

1. a zădărnici, a nimici, a anula un efect, o acţiune; a neutraliza.