Rezultate principale (Anula,):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. annuler, lat. annullare)
1. a declara nul (un act); a desfiinţa.
2. a egala cu zero o expresie matematică.
Rezultate secundare (Anula,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulable)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. annulabilité)
1. posibilitatea (unui act) de a fi anulat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulaire)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. annulation)
1. anulare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. annulatif)
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (anula + -tor)
2. II. persoană sau autoritate care anulează.
3. (tehn.) dispozitiv electronic care anulează un semnal.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abolir, lat. abolere)
1. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică).
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abrogare, fr. abroger)
1. a scoate din vigoare un act normativ.
2. a anula, a suprima o lege, o dispoziție oficială.
3. a declara lipsit de valabilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abrogatif)
1. care abrogă, care anulează; anulator.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abrogation, lat. abrogatio)
1. (jur.) anulare, suprimare (a unei legi, a unui regulament etc.); abrogare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agranulocyte)
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. annihiler, lat. annihilare)
1. a zădărnici, a nimici, a anula un efect, o acţiune; a neutraliza.