OK
X
egala
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. égaler)
1.
tr.,
refl.
a
face,
a
deveni
egal;
a
fi
sau
a
face
să
fie
la
fel
cu
altul
în
anumite
privințe.
2.
tr.
(sport)
a
atinge
același
număr
de
puncte
cu
altcineva.
egalabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. égalable)
1.
care
poate
fi
egalat.
2.
(antonime)
inegalabil,
neegalabil.
egalare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. egala)
1.
egalat,
egalizare,
egalizat.
2.
acțiunea
de
a
egala
și
rezultatul
ei.
3.
ajungere
(sau
aducere
a
cuiva)
la
același
nivel
(de
evoluție,
de
dezvoltare,
de
importanță,
al
calității,
al
cantității,
al
intensității
etc.).
4.
comparare.
5.
(sport)
obținere
a
aceluiași
număr
de
puncte.
regala
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. régaler)
1.
tr.,
refl.
a(-și)
face
o
anumită
plăcere;
a
(se)
ospăta
bine.
2.
tr.
(fig.)
a
desfăta,
a
încânta.
regală
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. regale. fr. régale)
1.
vechi
instrument
muzical
de
suflat
cu
claviatură,
un
fel
de
orgă
portativă.
2.
unul
dintre
registrele
orgii.
abuz
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abus, lat. abusus)
1.
întrebuințare
fără
măsură
a
unui
lucru;
exces.
2.
încălcare
a
legalității;
faptă
ilegală.
3.
utilizare
greșită
a
unui
drept,
a
unei
prerogative,
a
unui
privilegiu.
4.
nedreptate
introdusă
și
fixată
prin
cutumă.
5.
(rar)
eroare
care
constă
din
exagerarea
unui
fapt,
a
unei
păreri
etc.
6.
~
de
drept
=
delict
care
constă
în
exercitarea
unui
drept
cu
nesocotirea
scopului
său
social-economic.
7.
~
de
încredere
=
infracțiune
constând
din
înșelarea
încrederii
cuiva.
8.
~
de
putere
=
infracțiune
manifestată
prin
depășirea
atribuțiilor.
9.
~ul
de
active
corporative
=
utilizarea
activelor
unei
societăți
comerciale
în
scopuri
personale.
10.
(loc.
adv.)
prin
~
=
abuziv,
exagerat.
amper-spiră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (amper + spiră)
1.
unitate
de
măsură
a
tensiunii
magnetice,
egală
cu
tensiunea
magnetică
în
lungul
unei
linii
închise,
produsă
de
o
spiră
prin
care
trece
un
curent
electric
cu
intensitatea
de
un
amper.
angstrom
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. angrström)
1.
unitate
de
măsură
pentru
lungime,
egală
cu
1/10000
dintr-un
micron.
anizodactilie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (anizodactil + -ie)
1.
dispunere
inegală
a
degetelor,
trei
înainte
și
unul
înapoi,
comună
la
păsări;
inegalitate
a
degetelor.
anizodontie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Anisodontie)
1.
dezvoltare
inegală
și
asimetrică
a
dinților
omologi.
anizogon, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anisogone, lat. anisogonus)
1.
(despre
hibrizi)
care
prezintă
carac-tere
paterne
combinate
în
măsură
inegală.