Dictionar

Rezultate secundare (Marcată):

Abalienare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)

1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.


Bluetă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bluette)

1. (lit.) mică operă literară sentimentală și anodină.

2. (muz.) piesă muzicală instrumentală de scurtă durată, ușoară și nepretențioasă, marcată de sentimentalism; bagatelă.


Careu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carré)

1. aşezare în formă de pătrat.

2. fiecare dintre pătratele care alcătuiesc un caroiaj.

3. încăpere pe o navă pentru adunări, studii şi servitul mesei.

4. suprafaţa marcată a terenului de fotbal, de tenis etc.; (p. ext.) teren de sport.

5. pătrat de cuvinte încrucişate.

6. formaţie de patru cărţi de aceeaşi valoare (la unele jocuri).

7. parte a unei biserici unde nava se intersectează cu transeptul.


Cheratomalacie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. kératomalacie)

1. (med.) înmuiere și perforație a corneei; cheratită de obicei infecțioasă, marcată de înmuierea și lăsarea corneei (care afectează în principal nou-născuții).


Epocă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. époque, gr. epokhe)

1. perioadă din istorie marcată prin anumite evenimente și trăsături specifice importante.

2. a face ~ = a se impune la un anumit moment, a lăsa o amintire durabilă.

3. timp, moment, vreme (când se repetă ceva periodic).

4. subdiviziune a unei perioade geologice.


Eră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ére, lat. aera)

1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor.

2. epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor.

3. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului.