cuvinte-Dicti0nar.ro electronic

nor de cuvinte

Parte de vorbire: locuțiune substantivală
Etimologie: (cf. engl. word cloud „nor de cuvinte”)

1. (internet) reprezentare vizuală a celor mai utilizate cuvinte cheie (etichete) pe un site web; în general, cuvintele sunt afișate cu diferite dimensiuni și grosimi ale fontului, cele mai populare sau utilizate fiind mai vizibile.

abracadabra

Parte de vorbire: interj., s.
Etimologie: (fr., it. abracadabra)

1. interj. cuvânt cabalistic căruia ocultiștii, gnosticii etc. îi atribuiau puterea magică de a vindeca anumite boli.
2. s.f. îngrămădire de cuvinte fără sens.

acatafazie

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. acataphasie)

1. așezare greșită a cuvintelor în vorbire.
2. (med.) tulburare de comunicare verbală constând în dezacordul între ideație și vorbire.

acatagrafie

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. acatagraphie)

1. tulburare a comunicării scrise constând în așezarea greșită a cuvintelor în scris.

accentuativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (it. accentuativo)

1. referitor la accente, la accentuație; (despre ritm) tonic.
2. care se referă la accentul, sau se bazează pe accentul cuvintelor.

acoladă

Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. accolade)

1. ceremonial medieval la primirea cuiva în rândul cavalerilor, printr-o îmbrățișare și o lovire ușoară cu latul spadei.
2. (fig.) îmbrățișare.
3. semn grafic ({) servind la reunirea mai multor cuvinte, ecuații, portative muzicale etc.
4. formă de boltă ca o paranteză culcată.

acorda

Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. accorder, lat. accordare)

1. a da; a concede; a atribui.
2. a stabili un acord (4) între cuvintele unei propoziții.
3. a da coardelor, sunetului unui instrument muzical un anumit ton.
4. a sintoniza.