Ajungere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. ajunge)

1. faptul de a (se) ajunge; atingere a unui scop.

---

Accede

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. accéder, lat. accedere)

1. a avea acces (la un loc, la o situație et cetera); a pătrunde.

2. a ajunge la ceva, undeva.

3. a fi de acord; a consimți.

---

Acces

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accès, lat. accessus)

1. posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva.

2. (med.) simptome care apar brusc și determină o stare acută a unei boli.

3. (fig.) izbucnire trecătoare și violentă a unei stări sufletești.

4. (inform.) proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației.

---

Accesibil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accessible, lat. accessibilis)

1. la care se poate ajunge (uşor).

2. uşor de înţeles.

---

Adresabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adressable)

1. (inform.; despre o memorie) care permite a se ajunge direct la singura informaţie căutată.

---

Adresabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (adresabil + -itate)

1. grad de solicitare.

2. calitatea de a se adresa unei mase largi.

3. caracterul a ceea ce poate fi adresat.

4. (marketing) capacitatea de a ajunge la un individ sau grup specific în timpul unei campanii.

5. (informatică) capacitatea de adresare a unui banc de memorie.

---

Artificiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. artificium, după fr. artifice)

1. mijloc prin care se urmăreşte să se schimbe realitatea în mod nefiresc; meşteşug, abilitate.

2. ~ de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurtă.

3. (pl.) amestec de materii uşor inflamabile, care produc efecte de lumină şi culori.

---