epulon
Parte de vorbire: s.m.
Etimologie: (fr. épulon, lat. epulo)
Etimologie: (fr. épulon, lat. epulo)
1. (la romani) preot însărcinat cu organizarea solemnităților religioase publice, a ospețelor sacre și, mai târziu, a jocurilor publice.
2. (în Roma antică) preot care era responsabil de banchetele și festivitățile care precedau sau închideau jocurile de circ.