OK
X
bonom
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bonhomme)
1.
om
blând
și
credul;
om
simplu.
bonomie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bonhomie)
1.
manieră
de
a
fi
și
de
a
acționa
care
dezvăluie
bunătate,
simplitate,
chiar
și
în
cele
mai
mărunte
lucruri;
atitudine,
caracter
de
bonom.
2.
(antonime)
aroganță,
suficiență.
bonomie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bonhomie)
1.
manieră
de
a
fi
și
de
a
acționa
care
dezvăluie
bunătate,
simplitate,
chiar
și
în
cele
mai
mărunte
lucruri;
atitudine,
caracter
de
bonom.
2.
(antonime)
aroganță,
suficiență.