decolaj
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. décollage)
Etimologie: (fr. décollage)
1. acțiunea de a decola și rezultatul ei; decolare.
2. (aviație) acțiunea de a părăsi solul, suprafața apei, puntea unui portavion.
3. fază care marchează trecerea unei economii de la stadiul de creștere la cel de dezvoltare.
4. (antonime) aterizaj, aterizare.