OK
X
compromis
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. compromis)
1.
înțelegere,
acord
bazat
pe
renunțări
și
concesii
reciproce.
2.
înțelegere
potrivit
căreia
părțile
în
litigiu
se
supun
judecății
unor
arbitri.
oportunism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. opportunisme, rus. opportunizm)
1.
curent
ideologic-politic
(în
mișcarea
muncitorească)
care
promova
ideea
renunțării
la
mijloacele
luptei
revoluționare.
2.
lipsă
de
conduită
morală,
de
fermitate
și
de
principialitate,
urmărind
satisfacerea
intereselor
personale;
oportunitate
(2).