edulcorație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. édulcoration)
Etimologie: (fr. édulcoration)
1. acțiunea de a edulcora; rezultatul acestei actiuni; edulcorare.
2. adăugarea unei cantități de zahăr, miere sau sirop la o substanță pentru a o îndulci sau a-i masca aroma, sau pentru a face plăcută o substanță fără gust.
3. (figurat) acțiunea de a atenua vigoarea unei ființe sau a unui lucru; rezultatul acestei acțiuni.
4. (var.) (înv.) edulcorațiune.