Dictionar

bașoldin

Parte de vorbire:  adj., s.m.  
Etimologie: (v. bașordină)

1. (bărbat) cu defecte corporale sau mintale; strâmb, sucit.
 

bașoldină

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (obscură)

1. femeie grăsană, umflată; (arg.) bașoaldă.
 

bașoaldă

Parte de vorbire:  s.f. (arg.)  
Etimologie: (nec.)

1. femeie de moravuri ușoare; prostituată.
2. femeie grasă, greoaie, neglijentă; (arg.) bașoldină.
3. femeie ușuratică, destrăbălată.
 

bașordină

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (nec.)

1. femeie grasă.
2. femeie ușuratică; bașoaldă, bașoldină.
3. (var.) bașardină.