OK
X
bulboacă
Parte de vorbire:
s.f. (regional)
Etimologie: (bulb[oană] + -oacă)
1.
loc
adâncit
în
albia
unui
râu,
unde
apa
formează
vârtejuri;
vârtej
format
de
apă
în
acest
loc;
vâltoare.
bulboană
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (nesigură, cf. bulbuc)
1.
adâncitură
într-un
râu,
în
care
apa
formează
un
vârtej;
vâltoare,
(reg.)
bulboacă.