Dictionar

anaerobiotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anaérobiotique)

1. care se referă la anaerobioză; anaerob; anoxibiotic.
 

anaerob, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anaérobie)

1. (despre organisme) capabil să trăiască în absența oxigenului; anaerobiotic.
 

anoxibiotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anoxybiotique)

1. care se referă la anoxibioză; anaerobiotic.