pretoriu
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (lat. praetorium, fr. prétoire)
Etimologie: (lat. praetorium, fr. prétoire)
1. reședința pretorului roman; loc unde acesta își exercita funcția.
2. prefect al ~lui = comandant al gărzii pretorienilor.
3. loc într-o tabără romană unde era așezat cortul comandantului.