Dictionar

patată

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. patate)

1. batat.
 

agita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. /s’/agiter, lat. agitare)

1. tr. a clătina, a flutura.
2. a ațâța, a instiga la revoltă.
3. a produce vâlvă în public.
4. refl. (fam.) a se frământa.
5. a se zbuciuma, a fi neliniștit.
 

ampulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ampoule, lat. ampulla)

1. organ de mers la echinoderme.
2. (anat.) extremitate dilatată a unui canal.
3. veziculă aeriană pe frunzele sau pe tulpina unor plante plutitoare.
4. tub de sticlă închis la capete; fiolă.
 

batat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sp., port. batata, rus. batat)

1. plantă perenă asemănătoare cartofului, foarte bogată în amidon, vitamine și zahăr; patată.
 

disertație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dissertation, lat. dissertatio)

1. expunere asupra unei probleme, tratată în mod științific.
2. lucrare prezentată de cineva în vederea obținerii unui grad științific.
3. lucrare de ~ = lucrare științifică susținută public pentru obținerea unui grad științific (de master); teză.
4. var. dizertație.
 

epibazidie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épibasidie)

1. partea superioară dilatată a bazidiei.
 

excita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. exciter, lat. excitare)

1. a activa, a stimula funcția unei celule, a unui țesut, organ etc.
2. (fig.) a irita, a ațâța.
3. a provoca o senzație, un sentiment.
4. (fiz.) a comunica un plus de energie unui sistem fizic.
5. a produce un câmp magnetic într-o mașină electrică.