Dictionar

autoreglaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. autoréglage)

1. proprietatea unui mecanism de a reveni la regimul normal de funcționare după o eventuală perturbare; autoreglare.
 
 
 

asenta

Parte de vorbire:  vb. tr. (reg.)  
Etimologie: (ger. assentieren)

1. a recruta, a încorpora.
2. (despre animale) a înmatricula pentru o eventuală rechiziție.
 

asentare

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (v. asenta)

1. recrutare.
2. (în special despre cai) înmatriculare pentru o eventuală rechiziție.