OK
X
auramină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. auramine, germ. Auramin)
1.
materie
colorantă
galbenă,
folosită
la
vopsirea
hârtiei,
a
bumbacului
etc.
aureomicină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. auréomycine)
1.
substanță
cristalină,
galbenă-aurie,
folosită
ca
antibiotic;
biomicină.
aventurin
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aventurine)
1.
varietate
de
cuarț
cu
numeroase
foițe
de
mică
galbenă
sau
verzuie,
care
reflectă
lumina.
axantopsie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. axantopsie)
1.
(med.)
formă
de
discromatopsie
care
constă
în
imposibilitatea
de
a
distinge
culoarea
galbenă.
azura
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. azurer)
1.
a
albăstri
ușor
produsele
textile
albe,
pentru
a
îndepărta
slaba
colorație
galbenă
pe
care
acestea
o
au
la
început.
benzil 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. benzile)
1.
substanță
aromatică,
cristalizată,
galbenă,
insolubilă
în
apă,
foarte
solubilă
în
benzen.